Naste-ma!

Nu prea mai am chef in ultimul timp sa scriu pe blog. Nu mai am idei... In schimb cand gasesc ceva dragut, cu siguranta am sa postez aici. 

Dupa ce m-am stresat azi sa fac rost de bilete la Unicul Derby, am ajuns acasa franta de oboseala. A fost o mare magarie cu biletele... In fine. Si se intrebau ai mei de ce fac atatea sacrificii. Ca am fost si la Cluj, la meci. Si incercand sa le explic ca Dinamo si PCH au devenit cele mai importante chestii pentru mine, mi-am adus aminte de Pathos. Cine era Pathos? Fiul lui Pygmalion si Galateea. Pygmalion era un sculptor care a facut o minunata sculptura din piatra pare-mi-se. Si era atat de frumoasa incat s-a indragostit de ea si a rugat-o pe Afrodita sa-i dea viata. Si i-a dat...

La momentul cand am aflat de aceasta legenda (prin liceu) nu m-a impresionat prea tare. Dar acum cand mi-am adus aminte, mi s-a parut absolut minunat. De aceasta legenda am auzit multumita poeziei lui Nichita Stanescu - Catre Galateea, care de asemenea nu pot sa inteleg cum de nu m-a miscat nici un pic la momentul cand am citit-o prima oara.

Nichita Stănescu - Către Galateea

Iti stiu toate timpurile, toate miscarile, toate parfumurile
si umbra ta, si tacerile tale, si sanul tau
ce cutremur au si ce culoare anume,
si mersul tau, si melancolia ta, si sprancenele tale,
si bluza ta, si inelul tau, si secunda
si nu mai am rabdare si genunchiul mi-l pun în pietre
si mă rog de tine,
naste-mă.


Stiu tot ce e mai departe de tine,
atat de departe, incat nu mai exista aproape -
dupa-amiaza, dupa-orizontul, dincolo-de-marea...
si tot ce e dincolo de ele,
si atat de departe, incat nu mai are nici nume.
De aceea-mi indoi genunchiul si-l pun
pe genunchiul pietrelor, care-l ingana.
Si mă rog de tine,
naste-mă.

Stiu tot ceea ce tu nu stii niciodata, din tine.
Bataia inimii care urmeaza bataii ce-o auzi,
sfarsitul cuvantului a carui prima silaba tocmai o spui
copacii - umbre de lemn ale vinelor tale,
raurile - miscatoare umbre ale sangelui tau,
si pietrele, pietrele - umbre de piatra ale genunchiului meu,
pe carc mi-I plec în fata ta si mă rog de tine,
naste-mă. Naste-mă.

Si nu stiu de ce, gandul mi-a zburat si la succubus.

Asculta mai multe audio Muzica